Hotărârea este în schimb greșită în partea privind respingerea cererii reclamantului de a fi obligată pârâta la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate cu reclamantul. Instanța de fond și-a întemeiat în principal această soluție pe conținutul formularului de contract de vânzare-cumpărare depus de reclamant (fila 22), formular potrivit căruia titular al contractului de vânzare-cumpărare în calitate de vânzător nu poate fi decât consiliul local, respectiv consiliul general al municipiului București. Nu s-a observat în același formular că acest contract de închiriere se încheie de către consiliul local prin intermediul societății comerciale ce are în administrare fondul locativ, societate reprezentată prin director și contabil șef. S-a mai invocat și faptul că reclamantul nu ar fi solicitat vânzarea acestei locuințe, aspect infirmat de actele depuse la dosarul cauzei. S-a depus la dosarul instanței de apel (fila 13) copia cererii adresată de reclamant, înregistrată la 23 februarie 2000 la primăria orașului Zlatna, în sensul de a i se aproba închirierea unui apartament în blocul S9-S9: pe care intenționează să-l cumpere. Cererea poartă rezoluția din 29 februarie 2000, în sensul că se aprobă închirierea apartamentului în vederea cumpărării. Reclamantul a mai formulat și anterior o cerere de a i se închiria apartementul, înregistrată la aceeași primăria în 24 august 1999, cerere care poartă de asemenea rezoluția favorabilă, în sensul că se aprobă cumpărarea. Prima dintre cele două cereri a fost formulată și aprobată avându-se în vedere ordinul de repartuiție nr. 48/10 martie 2000, prin care s-a aprobat închirierea către reclamant a apartamentului în litigiu. Față de aceste acte și față de dispozițiile articolului 5 din Legea nr. 61/1990 și ale articolului 6 din Legea nr. 85/1992, Curtea apreciază că în speță pârâta era obligată să încheie cu reclamantul contract de vânzare-cumpărare pentru apartamentul în litigiu, obligație căreia pârâta nu a înțeles să îi dea curs. Susținerea pârâtei în sensul că prin hotărâre judecătorească s-a dispus rezilierea contractului de închiriere și evacuarea reclamantului din apartamentul în litigiu, urmează a fi înlăturată, deoarece hotărârea pronunțată în acest sens de către tribunalul Alba, respectiv decizia civilă nr. 544/A/2003 pronunțată în dosar 2246/2003, prin care s-au menținut dispozițiile sentinței civile nr. 444/2003 dată de judecătoria Alba Iulia în dosar nr. 7424/2002 privind rezilierea contractului de închiriere și evacuarea a fost modificată prin decizia civilă nr. 2432 din 25 noiembrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, în sensul respingerii, capetelor de cerere privind rezilierea contractului de închiriere și evacuarea pârâtului. În consecință, reținând că acțiunea reclamantului este întemeiată în parte, în ce privește obligarea pârâtei la închieirea contractului de vânzare-cumpărare, Curtea va dispune admiterea apelului formulat de reclamant și schimbarea sentinței civile nr. 2731 din 7 noiembrie 2003 a judecătoriei Alba Iulia, în sensul celor arătate mai sus. În baza articolului 274 din Codul de procedură civilă, intimata SC Serv Com Zlatna SA va fi obligată să plătească apelantului suma de 252500 lei cheltuieli de judecată în fond și în apel, reprezentând taxe de timbru și cheltuieli de transport.