Din documentul analizat rezultă că în fiecare lună în orașul Zlatna se furau 35610 m³ apă potabilă din rețeaua orășenească. Cîte branșamente ilegale a descoperit directorul Cîra în orașul Zlatna? Cîți consumatori au fost verificați de angajații serviciului public „Prestarea” Zlatna? Cîți consumatori frauduloși a depistat serviciul public condus de directorul Cîra? Cîte controale de rutină au efectuat angajații serviciului public pentru a depista furturile de apă? Cîte sancțiuni au fost aplicate celor care furau apă? Cîte plîngeri penale a făcut serviciul public împotriva consumatorilor frauduloși? Cîte gospodării individuale au fost verificate de angajații serviciului public și cîte branșamente ilegale pentru furtul apei au găsit? Cîte procese-verbale de constatare în sistem retroactiv şi pauşal au încheiat controlorii serviciului public? Ce a făcut presa locală pentru eradicarea furtului de apă în orașul Zlatna? Ce au făcut operatorii de apă și canal „Prestarea” Zlatna, SC Serv Com Zlatna SA, primăria orașului Zlatna, serviciul public de producere, alimentare cu apă și canalizare, SC APA CTTA SA – FILIALA ALBA IULIA SRL – SECȚIA ZLATNA pentru eradicarea furtului de apă în orașul Zlatna?

Art. 246

Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor

Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (art. 246 din codul penal)

Numitul Sapta Florian, executor judecătoresc din cadrul camerei executorilor judecătorești de pe lîngă curtea de apel Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia, Piața Iuliu Maniu, nr. 25, jud. Alba, în complicitate cu Pop Cristina Elena, consilier juridic și Ciubancan Laura, salarizare, de la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia, Bd. Revoluției 1989, nr. 23, jud. Alba, Bolosin Mariana, directoare și Oancea Patricia, popriri, de la BRD-GSG sucursala județeană Alba, cu sediul în Alba Iulia, str. Ardealului, nr. 2, bl. 31B-31C, jud. Alba, mi-au urmărit tot salariul (1/1) în dosarul execuțional 288/2010 din 29 octombrie 2010 și din nou mi-au urmărit tot salariul (1/1) în același dosar execuțional 288/2010 din 3 iunie 2011.

Sus-numiții îmi urmăresc tot salariul (1/1) din 5 august 2010 și pînă în prezent.

Din 5 august 2010 și pînă în prezent toate actele de procedură pe care mi le-a comunicat executorul Sapta sînt ilegale. Eu am contestat toate executările silite. Instanțele corupte au respins toate contestațiile pe care le-am făcut.
        Au apărut în presă mai multe articole, dar nu a fost publicat nici un document care ar fi probat acest caz grav de corupție.

Art. 264

Favorizarea infractorului

Ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvîrşirii infracţiunii, pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.

Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decît pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.

Favorizarea săvîrşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte.

DOMNULE PREȘEDINTE,

         Subsemnata Daniela Căpitan, asistentă medicală principală la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, domiciliată în Alba Iulia, Bd. Revoluției 1989, nr. 13, bl. 1C, et. II, ap. 6, jud. Alba,

Formulez:

CONTESTAŢIE ÎN ANULARE

împotriva deciziei civile nr. 57/2013 din 1 februarie 2013 pronunţată de tribunalul Alba în dosarul nr. 6539/176/2012, intimată fiind primăria orașului Zlatna, cu sediul în Zlatna, str. Calea Moților, nr. 12, jud. Alba,

Cer admiterea contestaţiei, anularea hotărîrii atacate şi reluarea judecăţii de la cel mai vechi act de procedură efectuat în vederea pronunţării unei noi hotărîri neviciate.

De asemenea, urmează ca intimata să fie obligată să-mi plătească cheltuielile de judecată pe care le voi face cu acest proces.

Motivele contestaţiei:

Directorul serviciului public „Prestarea” Zlatna, subinginerul Cîra Constantin, în adresa nr. 2885 din 25 noiembrie 1999 înregistrată la primăria orașului Zlatna, revine la adresele anterioare către consiliul local al orașului Zlatna numerele 1821 din 24 septembrie 1998, 1460 din 25 iunie 1999, 2006 din 27 august 1999 și 695 din 23 septembrie 1999 în care arăta situația serviciului pe care îl conducea și în special problemele ridicate de distribuirea apei potabile în orașul Zlatna.

 În adresele anterioare directorul Cîra informa consiliul că începînd cu data de 21 aprilie 1999 a fost montat un contor de apă rece la intrarea în rețeaua orășenească. De la această dată și pînă la 31 octombrie 1999 a fost înregistrat un consum mediu lunar de apă potabilă de 63070 m³, cantitate facturată către serviciul public „Prestarea” Zlatna de furnizorul de apă potabilă SC „Ampelum” SA Zlatna.

Cantitatea medie lunară facturată de serviciul public beneficiarilor a fost de 27460 m³ din care 23207 m³ la populație și 4253 m³ la agenții economici.

La data de 31 octombrie 1999 în evidența serviciului public erau înregistrați consumatori cu contoare după cum urmează:

- contoare de apartament        - 66,

- contoare case particulare      - 19,

- contoare de scară bloc           - 3,

- contoare agenți economici    - 41.

Cantitatea medie lunară facturată conform citirilor indexurilor înregistrate de contoare era de:

- 1934 m³ pentru populație,

- 782 m³ pentru agenți economici.

Cantitatea medie lunară facturată conform contoarelor era de 2716 m³.

Dacă din cantitatea medie lunară înregistrată pe contorul general scădem cantitatea medie lunară facturată după contoare rezultă următoarele date:

- consum paușal mediu lunar 60354 m³ (?),

- cantitatea de apă medie lunară facturată paușal 21273 m³,

- numărul mediu de persoane înregistrat pentru consumul paușal era de 2623 de persoane,

- cantitatea medie lunară de apă facturată pentru acest număr de persoane era de 8,11 m³/persoană,

- cantitatea reală medie lunară pentru sistemul paușal era de 21,39 m³/persoană (?)

Din motivele arătate mai sus serviciul public „Prestarea” Zlatna  era în imposibilitatea de a achita cantitatea de apă facturată de furnizor, spunea directorul Cîra.

Avînd în vedere cele prezentate, directorul Cîra ruga consiliul local al orașului Zlatna să analizeze și să dispună.

La sfîrșitul adresei directorul Cîra mulțumește consiliului local, semnînd și ștampilînd documentul.

AVIZ de branșare/racordare – document scris dat de furnizorul de servicii de apă și de canalizare, în legătură cu posibilitățile și condițiile de alimentare cu apă din instalațiile sale a unui consumator, respectiv de preluare în instalațiile sale de canalizare publică a apelor uzate evacuate de utilizator. (HOTĂRÎREA guvernului României nr. 1591/2002 pentru aprobarea

Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare)

         Utilizatorul are următoarele drepturi:

         - să utilizeze liber și nediscriminatoriu serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în condițiile prevăzute în contract;

- să conteste facturile cînd constată diferențe între consumul facturat și cel realizat. (art. 8 pct. 1, 2 din Ordinul președintelui ANRSC nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare)

Art. 26

Complicele

Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvîrşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvîrşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvîrşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

  

Din documentul analizat rezultă că în fiecare lună în orașul Zlatna se furau 35610 m³ apă potabilă din rețeaua orășenească.

Cîte branșamente ilegale a descoperit directorul Cîra în orașul Zlatna?

Cîți consumatori au fost verificați de angajații serviciului public „Prestarea” Zlatna?

Cîți consumatori frauduloși a depistat serviciul public condus de directorul Cîra?

Cîte controale de rutină au efectuat angajații serviciului public pentru a depista furturile de apă?

Cîte sancțiuni au fost aplicate celor care furau apă?

Cîte plîngeri penale a făcut serviciul public împotriva consumatorilor frauduloși?

Cîte gospodării individuale au fost verificate de angajații serviciului public și cîte branșamente ilegale pentru furtul apei au găsit?

Cîte procese-verbale de constatare în sistem retroactiv şi pauşal au încheiat controlorii serviciului public?

Ce a făcut presa locală pentru eradicarea furtului de apă în orașul Zlatna?

Ce au făcut operatorii de apă și canal „Prestarea” Zlatna, SC Serv Com Zlatna SA, primăria orașului Zlatna, serviciul public de producere, alimentare cu apă și canalizare, SC APA CTTA SA – FILIALA ALBA IULIA SRL – SECȚIA ZLATNA pentru eradicarea furtului de apă în orașul Zlatna?

Art. 209

Furtul calificat

Furtul săvîrşit în următoarele împrejurări:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană avînd asupra sa o armă sau o substanţă narcotică;

c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra;

e) într-un loc public;

f) într-un mijloc de transport în comun;

g) în timpul nopţii;

h) în timpul unei calamităţi;

i) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi furtul privind:

a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;

b) un act care serveşte pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare.

Furtul privind următoarele categorii de bunuri:

a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;

b) componente ale sistemelor de irigaţii;

c) componente ale reţelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru;

f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;

g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice;

h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18 ani.

Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

În cazul prevăzut la alin. 3 lit. a) sînt considerate tentativă şi efectuarea de săpături pe terenul aflat în zona de protecţie a conductei de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum şi deţinerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternă, a ştuţurilor, instalaţiilor sau oricăror altor dispozitive de prindere ori perforare.

         Art. 409
         Salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sînt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:
         a) pînă la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii;
         b) pînă la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
         Dacă sînt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
         Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sînt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sînt mai mici decît cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
         Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decît pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
         Urmărirea drepturilor menționate la alin. 4 se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora.
         Sumele reținute potrivit alin. 1-4 se eliberează sau se distribuie potrivit art. 562 și următoarele.
         Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.
         Art. 410
         Este nulă orice urmărire sau cesiune făcută cu încălcarea dispozițiilor prezentei secțiuni. (art. 409 și 410 din C. proc. civ.)

Îmi întemeiez contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 317-321 C. proc. civ.

Dovada contestaţiei o fac cu actele aflate în dosar.
         Depun contestaţia în două exemplare, pentru a se comunica intimatei odată cu citaţia.

Anexez documente.

Anexez chitanţa de plată a taxei de timbru în valoare de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

         danielacapitan.blogspot.com

         marcelcapitan.blogspot.com

        Data depunerii
         13 februarie 2013

         Semnătura

         Căpitan

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI ALBA