Directorul serviciului public „Prestarea” Zlatna, subinginerul Cîra Constantin, în adresa nr. 2885 din 25 noiembrie 1999 înregistrată la primăria orașului Zlatna, revine la adresele anterioare către consiliul local al orașului Zlatna numerele 1821 din 24 septembrie 1998, 1460 din 25 iunie 1999, 2006 din 27 august 1999 și 695 din 23 septembrie 1999 în care arăta situația serviciului pe care îl conducea și în special problemele ridicate de distribuirea apei potabile în orașul Zlatna. În adresele anterioare directorul Cîra informa consiliul că începînd cu data de 21 aprilie 1999 a fost montat un contor de apă rece la intrarea în rețeaua orășenească. De la această dată și pînă la 31 octombrie 1999 a fost înregistrat un consum mediu lunar de apă potabilă de 63070 m³, cantitate facturată către serviciul public „Prestarea” Zlatna de furnizorul de apă potabilă SC „Ampelum” SA Zlatna. Cantitatea medie lunară facturată de serviciul public beneficiarilor a fost de 27460 m³ din care 23207 m³ la populație și 4253 m³ la agenții economici. La data de 31 octombrie 1999 în evidența serviciului public erau înregistrați consumatori cu contoare după cum urmează: - contoare de apartament - 66, - contoare case particulare - 19, - contoare de scară bloc - 3, - contoare agenți economici - 41. Cantitatea medie lunară facturată conform citirilor indexurilor înregistrate de contoare era de: - 1934 m³ pentru populație, - 782 m³ pentru agenți economici. Cantitatea medie lunară facturată conform contoarelor era de 2716 m³. Dacă din cantitatea medie lunară înregistrată pe contorul general scădem cantitatea medie lunară facturată după contoare rezultă următoarele date: - consum paușal mediu lunar 60354 m³ (?), - cantitatea de apă medie lunară facturată paușal 21273 m³, - numărul mediu de persoane înregistrat pentru consumul paușal era de 2623 de persoane, - cantitatea medie lunară de apă facturată pentru acest număr de persoane era de 8,11 m³/persoană, - cantitatea reală medie lunară pentru sistemul paușal era de 21,39 m³/persoană (?) Din motivele arătate mai sus serviciul public „Prestarea” Zlatna era în imposibilitatea de a achita cantitatea de apă facturată de furnizor, spunea directorul Cîra. Avînd în vedere cele prezentate, directorul Cîra ruga consiliul local al orașului Zlatna să analizeze și să dispună. La sfîrșitul adresei directorul Cîra mulțumește consiliului local, semnînd și ștampilînd documentul. Art. 26 Complicele Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvîrşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvîrşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvîrşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită. Din documentul analizat rezultă că în fiecare lună în orașul Zlatna se furau 35610 m³ apă potabilă din rețeaua orășenească. Cîte branșamente ilegale a descoperit directorul Cîra în orașul Zlatna? Cîți consumatori au fost verificați de angajații serviciului public „Prestarea” Zlatna? Cîți consumatori frauduloși a depistat serviciul public condus de directorul Cîra? Cîte controale de rutină au efectuat angajații serviciului public pentru a depista furturile de apă? Cîte sancțiuni au fost aplicate celor care furau apă? Cîte plîngeri penale a făcut serviciul public împotriva consumatorilor frauduloși? Cîte gospodării individuale au fost verificate de angajații serviciului public și cîte branșamente ilegale pentru furtul apei au găsit? Cîte procese-verbale de constatare în sistem retroactiv şi pauşal au încheiat controlorii serviciului public? Ce a făcut presa locală pentru eradicarea furtului de apă în orașul Zlatna? Ce au făcut operatorii de apă și canal „Prestarea” Zlatna, SC Serv Com Zlatna SA, primăria orașului Zlatna, serviciul public de producere, alimentare cu apă și canalizare, SC APA CTTA SA – FILIALA ALBA IULIA SRL – SECȚIA ZLATNA pentru eradicarea furtului de apă în orașul Zlatna? Art. 209 Furtul calificat Furtul săvîrşit în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; b) de o persoană avînd asupra sa o armă sau o substanţă narcotică; c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită; d) asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra; e) într-un loc public; f) într-un mijloc de transport în comun; g) în timpul nopţii; h) în timpul unei calamităţi; i) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi furtul privind: a) un bun care face parte din patrimoniul cultural; b) un act care serveşte pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare. Furtul privind următoarele categorii de bunuri: a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă; b) componente ale sistemelor de irigaţii; c) componente ale reţelelor electrice; d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică; e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru; f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente; g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice; h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18 ani. Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. În cazul prevăzut la alin. 3 lit. a) sînt considerate tentativă şi efectuarea de săpături pe terenul aflat în zona de protecţie a conductei de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum şi deţinerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternă, a ştuţurilor, instalaţiilor sau oricăror altor dispozitive de prindere ori perforare.

Dosare penale pentru furt de apă 19 August 2011

                                                Actualitate

PAUŞAL. Cei depistaţi cu branşamente ilegale plătesc retroactiv pe 18 luni 

de CRISTIAN HAGI

Branşamentele ilegale au fost descoperite
cu ajutorul utilajelor grele

Inspectorii din cadrul SC RAJA SA Constanţa - Serviciul Control Comercial şi Rural au efectuat o amplă acţiune de verificare în zonă. Echipele SC RAJA SA Constanţa au verificat 31 de gospodării individuale, la 9 din casele verificate fiind descoperite branşamente ilegale folosite pentru furtul apei. Astfel, la imobilul aflat în proprietatea lui Buga Dania, de pe strada Viorelelor numărul 4, s-a descoperit un branşament clandestin conectat la reţeaua stradală de alimentare cu apă şi canalizare.
Tot la acest abonat a mai fost descoperit un alt branşament clandestin şi în cadrul unei alte acţiuni de verificare, desfăşurată în luna octombrie 2010. Pentru că Buga Dania se face vinovată de furt calificat de apă, cele două imobile aflate în proprietatea Daniei Buga au fost debranşate din stradă, iar pe numele proprietarei se va depune o plângere penală. Mai mult, la faţa locului s-a întocmit un proces-verbal de constatare în sistem pauşal şi retroactiv de aproape 1.000 metri cubi apă potabilă şi canal. Tot pe strada Viorelelor a fost depistat şi utilizatorul Ali Leila, care folosea un branşament clandestin conectat la reţeaua stradală de apă a SC RAJA SA Constanţa, care alimenta de fapt toate familiile din vecinătate.
Ali Leila s-a ales cu un proces-verbal de constatare în sistem retroactiv şi pauşal, iar reprezentanţii juridici ai societăţii vor formula o plângere penală pentru furt de apă. Pe strada Theodor Speranţia, la nr. 8, proprietarul imobilului, Radu Ion, a solicitat în luna decembrie 2010 debranşarea de la sistemul de alimentare cu apă, pe motiv că la adresa respectivă nu mai locuieşte nimeni. În urma acestei cereri, el a fost debranşat, iar racordul a fost sigilat. Ieri s-a descoperit că Radu Ion s-a rebranşat ilegal, fără ¬autorizaţie, la reţeaua de apă rece a SC RAJA SA.

Mureș
22 august 2012

Furtul de apă pare să fie o practică obişnuită dar prea puţin dovedită, la Tg. Mureş.

Pe lângă faptul că mii de târgumureşeni nu mai au apă caldă de aproape trei luni, o altă nemulţumire a locatarilor din Tîrgu-Mureş este valoarea nejustificat de mare a facturilor la apă potabilă.

Reprezentanţii locatarilor din zona Dacia şi Dâmbul Pietros spun că există diferenţe foarte mari între cantitatea de apă consumată şi cea facturată.

Preşedintele a 17 asociaţii de locatari din zonă, Corina Sabău, spune că unele blocuri au facturate în plus, peste 50 de mc de apă.

Reprezentanţii Companiei Aquaserv spun că explicaţiile privind diferenţele reclamate de consumatori se referă la citirea contoarelor la date diferite, pierderile de pe reţea, mai ales în apartamente, precum şi furturile de apă.

Conducerea Asociaţiilor de Locatari recunoaşte că există mulţi locatari cu consumuri suspect de mici de apă, adică o jumătate de metru cub pe lună, ceea ce este aproape imposibil să se repete lună de lună.

În plus, aceştia nu permit accesul în apartamente pentru verificare iar alte pârghii de control nu există.

Cristina Bulbescu